ESEU JOC SI JOACA

Eseu asupra temei JOC si JOACA

Tema "Joc si Joaca", abordat in numeroase poezii, nuvele si romane, reprezinta viziunea autorilor asupra copilariei, folosindu-se de elementele vegetalului, a universului miniatural, a imaginatiei si perceptiei realitatii intr-un mod supradimensiionat.

Jocul este ca generalitatea, mai strict, de aceea prezinta reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite sa fie incalcate. Astfel apare dorinta oricarei fiinte umane de a depasi ceea ce este normal, pe altii si pe sine, o tndinta spre perfectiune, ca tel principal al vietii, astfel "Succesul este un  joc: cu cat te joci de mai multe ori, cu atat castigi mai mult." (citat de Allan Paese in "Intrebarile sunt de fapt raspunsuri"). Autorul asociaza viata cu un joc si cunoasterea cu castigul. Allan Pease prezinta cheia succesului ca fiind de fapt cunoasterea. Omul de-a lungul vietii dobandeste mai multe invataturi. Jocul este o activitate puerila, placuta omului. Asocierea pierderii cu castigul, nu este intamplatoare, deoarece prin pierderi putem invata.

Joaca este o manifestare intalinita la copii, care incearca sa scape de rutina cu ajutorul imaginatiei.

Jocul dateaza dinaintea omului, fiind prezent si la animale,  Inca dinn Antichitate s-a descoperit faptul ca arta seamana cu jocul, orice cratie imita imaginea lumii. Arta nu doar modifica, ci construieste o alta lume prin intermediul jocului. In spatiul pur al ideilor, jocul acapareaza si instapaneste fiinta. 

Tema joc si joaca pleaca de la campul semantic al celor doua substantive reprezentative, ilustrandu-se mai multe caracteristici: curiozitatea copilului si viziunea asupra lumii intr-un mod plic de imaginatie.

In primul rand, curiozitatea este reprezentativa temei pentru ca copilul doreste sa afle mai mult. George Dorsey afirma ca "Joaca este inceputul cunoasterii", citat care arata placerea de a fi captivat de lucrurile care ne inconjaora si de a le afla secretele. Acest motic se regaseste in "Cronicile din Narnia" si in "Alice in tara minunilor". Serai lui C.S.Lewis, "Cronicile din Narnia" urmareste viata unor copii cuprinsi de jocul de-a explorarea si imaginatia bogata. Volumul doi al seriei denumit "Sifonierul, Leul si Vrajitaorea" debuteza cu plecarea copiilor de acasa datorita razboiului. Ei se duc la o ruda, intr-un loc ferit de ororile razboiului, unde era o casa imensa ce le dadea senzatia ca era nesfarsita. Examineaza atent camerele, pana ajung la o camere saracacioasa si aparent banala. In acel loc se afla numai un sifonier mare, cu oglinda pe usa. Aceasta camera nu-i captiveaza la inceput pe Pweter, Susan si Edmund, datorita simplitatii acesteia. Totusi Lucy ramane impresionata de dulap, simbol al misterului. Intra in el si ajunge intr-un alt taram, in care au loc intamplari senzationale. In "Alice in tara minunilor", firul narativ incepe cu prezentarea unie fete plictisite, care se uita la carte sorei ei, care nu o atrage, "dar nici az, nici poze, nici dialog". Ei ii atrage atentia un iepure care "scaose un ceasornic alb din buzunarul vestei" si tipa "Vai, vai! Am sa intarzii". Acest lucru iesit din comun o atrage pe Alice si doreste sa afle cui ii apartine animalul. Il urmareste si intra intr-o vizuina asemanatoare dulapului din "Cronicile din Narnia".  In cele doua opere este prezent mitul pesterii lui Platon, care atesta dorinta cunoasterii absolute. 

In al doilea rand este prezenta viziunea lumii intr-un mod supradimensionat, deaorece autorii incearca sa-si aminteasca cum vedeau realitatea la varsta inocentei. Acest lucru este prezent in "Amintiri din copilarie", in capitolul al doilea. Capitolul incepe cu remeorarea trairilor de la prima varsta, cu fascinatia autorului asupra mameisale, pe care o vede realizand treburile casnice, pe care la asociaza in mintea sa cu fenomenele naturii: "alunga nourii cei negri de deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant." Copilul incearca sa gaseasca o explicatie asupra fenomenelor naturii intrucat isi considera mama puternica si plina de puteri ciudate. 

O alta carte reprezentativa pentru aceasta tema este romanul "Exuvii" de Simona Popescu. Cuvantul exuvie inseamna invelis rezultat prin naparlirea serpilor, formand un strat protector. Acesta reprezinta protectia autorului in periaoda copilariei, un spatiu privelegiat in care poate sa-si conserve gandurile. Volumul este structurat sub forma unui jurnal. Scriitoarea p[rezinta viziunea asupra timpului, cand era copil, "aveam cinci ani si eram al naibii de ocupata. Zilele erau lungi si noptile erau lungi". Acest lucru hiperbolizeaza perceptia timpului, facandu-l infinit. Heraclid spune ca "timpul este un copil care se joaca", acest citat semnificand ireversibilitatea acestuia prezentata intr-un mod pueril. Motivul este prezent si in volumul "Unde fugim de-acasa", apatinand autorului Marin Sorescu, care prezinta intamplari incarcate de naivitate si amuzament. Astfel, in povestirea "La gradina zoologica", aceasata este prezentata ca "un fel de magazin de jucarii, unde girafele si leoparizii sunt vii". Acest lucru arat diversitatea spatiului cu animale si increderea ca totul este sigur. Copiii inocenti vad totul ca fiind bun.

Asadar, curiozitatea copiilor de a descoperi lucrui prin joc si viziunea lumii intr-un mod supradimensioant atesta folosirea temei "Joc si Joaca" in literatura/

Surse:

1. Johan Huizinga, Homo Ludens.

2. www.citatepedia.ro

3. C. Lewis, Alice in tara minunilor

4. I. Creanga, Amintiri din copilarie

5. Simona Popescu, Exuvii.

6. Marin Sorescu, Unde fugim de-acasa

7.C.S. Lewi, Cronicile din Narnia.