Persida - caracterizarea personajului

 

Caracterizarea personajului PERSIDA din romanul Mara de Ion Slavici

Personajul reprezinta o instanta narativa a comunicarii, cu un grad de independenta ridicat, reprezentand gandurile, sentimentele si viziuni asupra lumii. Autorul se opreste asupra convietuirii unor familii din Ardeal incercind sa ilustreze traditii si obiceiuri din zona, alaturi de faptele si semtimentele participantilor la firul narativ.

Personajul principal al romanului Mara de Ioan Slavici este Persida, deoarece firul epic se concentreaza in jurul acesteia, conturind astfel portretul unei femei puternice, blind, frumoasa, inteleapta, dar care tine la implinirea dorintelor proprii.

Complexitatea caracterologica a personajului principal al creatiei, fresca a satului ardelenesc, este ilustrata la nivelul mijloacelor directe, viziunea naratorului, relatia cu celelalte persoanaje si autocaracterizarea, cat si indirecte, mentalitatea, limbajul, numele, mediul in care locuieste.

Din perspectiva caracterizarii directe, viziunea naratorului se remarca prin reprezentarea portretului fizic al fetei,"inalta, lata-n umeri, plina si cu toate acestea subtirica s-o frangi din mijloc, iar fata ei ca luna plina, curata ca floarea de cires si alba, de o albeata care numai din cind in cind, strabate abia vazut un fel de rumeneala", doreste sa ofere portretul frumusetii ideale, potrivit viziunii naratorului. Frumusetea ei pare a fi luata dintr-un tablou, astfel incat starneste dragostea lui Pavel Codreranu si a lui Natl, care ramane fermecat pe moment, ramanand " cu inma inclaestata si cu ochii impaingeniti". Astfel frumusetea ei si atractia fata de neamt ii va aduce o soarta grea. Persoda ramane in acel moment cu obrajii care i "se umplura de sange si ii era parca o sagata prin inima". De asemenea Persida este din ce in ce mai blanda, ceea ce provoaca nedumerirea mamei ei, care o crede fermecata ca sa devina calugarita. Ea ii atrage astfel si pe ceilalti barbati, care realmente "se uitau la ea cu coada ochiului", ajunganda astfel in ochii celrlalti o adevarata zeita. Totusi continua sa-l iubeasca pe Hubar Natl, construindu-se intre cei doi o iubire fara bariere,asemenea lui Orfeu si Euridice. P e parcursul cartii sentimentul acestava fi anulat de comportamentulneglijent al sasului, care se dovedeste a fi nedemn de dragostea fetei. Esecul casniciei Persidei intareste sentimentul tristetii mamei care nu isi vede indeplinita dorinta privind viitorul fetei.

Din perspectiva caracterizarii directe, relatia cu celalate personaje ofera date importante. Mara, mama ei, o vede pe fiica ca finind viitoare preoteasa, astfel incat ii ofera o educatie religioasa, lasand-o in grija maicii Aegidia, in schimbul a 60 de fiorini pe an. Totusi, mama ei devine un obstacol in calea casatoriei cu Natl si isi arata antipatia fata de acesta, ocolindu-l si intilnindu-l pe ascuns. Dupa casatorie, Mara nu ii mai ofera ajutor fetei, Echilibrul se restabileste la finalul romanului, cina fata aduce pe lume un copil, iar Mara ii ofera ajutor. 

Intre Persida si Natl se naste o relatie de iubire si vede numai binele din acesta, dar aceasta relatie de dragoste intilneste numeroase obstacole datorita diferentelor de mentalitate. I relatie fata devina " marunta si usuratica". Pe parcurs Persida incepe sa se asemene tot mai mult cu Mara si ajunge sa se ocupe chiar de o carciuma. Cuplul isi mosteneste familia, lucru care ilustreaza importanta educatiei populare. Astfel, critica literara spune ca Persida este o proiectie a Marei. Maica Aegidia este parintele ei spiritual, o ajuta sa invete traditii, obiceiuri, dar nu reuseste sa impiedice dragostea dintre ea si Natl.

Astfel viunea naratorului, care o zugraveste pe Persida ca fiind o frumusete orbitoare si relatia ei cu mama sa si cu Natl, atesta caracteriozarea personajului principal din romanul "Mara" de Ion Slavici.