Postări
Harap Alb 1
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Basmul este o specie literară a epicului în proză cu o temă complexă, tradițională a luptei dintre bine și rău, îmbinată cu cea originară inițiatică. Povestirea Harap Alb aparține acestei specii epice culte, aceasta îmbinând fapte, personaje, spațiu-timp care tin de fantasticul creatiei, regasit prin elemente si motive semnificative specifice spatiului mioritic imbinate cu imaginatia si stilul autorului, acesta constituind o epopee a poporului roman (Garabet Ibraileanu). este totodata o calatorie simbolica, reusind sa ne arate un sens mai profund al creatiei, iruptie a sacrului in profan. Basmul Harap alb, are un titlu ce se constitue o cheie de lectura ce ne introduce in universul creatiei invadat de imaginatia autorului in centrul caruia se afla drumul eroului. pe parcursul caruia protagonistul este modelat de diferite evenimente derulate asemenea unui bulgare de zapada. Titlul contine si nnumele personajului eponimic, sugestiv prezentei transfigurarii vietii eroului pe parcurs
COPILUL ZANELOR - PHILIPPA GREGORY
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Luca, copil de zane, devenit inchizitor este trimis sa ancheteze un caz la o manastire condusa de o abatesa de origine nobila, care a fost obligata sa se calugareasca dupa moarte tatalui. Asistam la un joc al binelui si al raului, al tradarii si al loialitaii, ornat cu elemente de supans in urma caruia aflam adevarata persoana vinovata de cazurile de nebunie ale maicilor de la manastire. Este o actiune simpla, rotunda, usor de parcurs, cu un ritm rapid al derularii evenimentelor.
Fantasticul - tema fantasticului
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
DEFINITIE FANTASTICUL este o categorie estetica prin care sunt surprinse intaplari, situatii neobisnuite ce nu pot fi explicate pe cale rationala. Exempled e categorii estetice - comicul, grotescul, tragicul, sublimul. Pierre J Cartech - intruziunea brutala a misterului in cadrul vietii reale T Thedorov - spatiul ezitarii intre o explicatie naturala si una supranaturala a evenimentelor Adrian Marino - violarea flagranta a realitatii, rationalitatii, semnificatii si temporalitatii Cristian Livesu - un real al fictiunii Theodorov considera ca fantasticul presupune o ezitare a cititorului intre doua situatii posibile - evenimentul straniu care s-a produs ceea ce inseamna ca lumea in care traim este guvernata de legi necunoscute pe care omul nu le stie -evenimentul care nu s-a produs, ca plasmuire a imaginatiei, ceea ce inseamna ca lumea este guvernata de legi cunoscute Din oscilatia dintre cele doua rezulta o explicatie logica sau una supranaturala. Fantasticul moduleaza o ruptura intr
ION - CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Romanul Ion, de Liviu Rebreanu, publicat in anul 1920 este considerat ca fiind una dintre capodoperele literaturii romane cu caracter realist,fiind un a dintre operele care ilustrează esențialistic cu obiectivitate frescele satului. Tipologia oamenilor careevoluează pe parcursul textului posedă trăsături definitorii specifice spațiului românesc. Creația autorului are scopul de a impresiona prin unicitatea destinelor, trecerea prin etape cheie ale vieții, construind tradiții și observând specificul spațiului rural interbelic. Astfel, redă o viziune panoramic de ansamblu a realității, Călinescu afirmând că este o epopee, maui degrabă decât un roman, care îl consacră pe Rebreanu ca pe un poet epic al omului teluric și ca fiindîntemeiată pe eternul calendar uman , , tot aici cântând nașterea, nunta și moartea . Opera Ion astfel se oprește asupra condiției țăranului român. Personajul, instanță narativă cu grad ridicat de independență, ființe de hârtie cum le numște Rolland Barth , ilu
După melci - Ion Barbu - argumentare teme și motive
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Argumentare simboluri și motive principale din poezia DUPĂ MELCI de ION BARBU Poezia " După melci", de Ion Barbu aparține etapei baladice și orientale, deoarece este folosit un limbaj pitoresc-tradițional cu influențe populare. Această poezie a fost publicată în revista Viața românească în anul 1921, fiind ilustrată de pictorul M. Teiușanu, care îi înțelege creația ca fiind superficială și provoacă supărarea matematicianului. Ion Barbu îți retrage placheta de pe piață datorită greșelilor de tipar și ilustrării nepotrivite. Autorul se oprește asupra momentului maturizării, transformându-și sentimentele în simboluri precum primăvara, iarna, jocul și melcul. Poezia debutează cu un dialog, care descrie situația inițială a condiției autorului, fiind lipsită de griji. Autorul începe cu o enumerație, cu rol plastic, având intenția de a descrie motivul familiei Dintr-atâția frați mai mari/Unii morți/Alții plugari/ Dintr-atâția frați mai mici Prunci de treabă/ Scunzi, pelt